Transplantul nostru. Iartă-ne, Doamne ! Slavă Ție ! 

Nice 🙂

rougejaunebleu

Soțul meu este transplantat de ficat de aproape cinci ani.Este transplantul nostru pentru că eu am insistat să se facă.
Zilele astea se vorbește extrem de mult despre imoralitatea transplantului de organe. Cum e și normal, de altfel.
E vremea organelor. Când organele omului fac mai mult decât omul. Ce nume poartă aceste vremuri ?
Recent (?) s-au aflat două lucruri extrem de mari :
1. Că atunci când i se prelevează organele „mortului” acesta plânge. Sunt câteva mărturii ale doctorilor chirurgi în acest sens ;
Cum că organele omului sunt moarte dacă omul e mort ; Că organele i se pot preleva numai unui om viu. Ținut în viață numai de aparate (dar cine știe…). Însă de unde știm că acesta nu s-ar trezi peste luni, ani ? Dar mai ales omul PLÂNGE când i se prelevează aceste organe !

Asta am aflat recent, acum câteva luni.

2. Că…

Vezi articolul original 762 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s