“Dişteptarea culturii moldoveneşti îi pornitî pi drumu nădejnic “… VIDEO

Fântâna

Duși cu tieleguța rusnakofilii ! Li trajim uo laviturâ di asândâ ?
:-)))))))
Cuvintelnic – un fiel di dicţionar, cu multi cuvinti, din cari oaminii înţeleji şi ei şi pot.
Miere – Lichid gros, dulşi, transparient, produs di albini or poami căzuţi din măr.
Khilot – Nălbituri purtaţi pişti … ruşini or băiet conduşi aerofloturili.
Divină – Fătuci drăguţi din icoani; fătuci drăguţi şi din afara icoanilor; poati hi şi fătuci cari îi acuzați di băiat că a rămas bortoaşi;
Pălitură – Lovituri pi spinări; di osândi ca la ȚSKA Moscova or forişici cari şi-o pierdut sieva.
Păpuşi – Jucăreli pentru bebiluşi or opinşilii fari câlcâi, di caşi, picari i-o dat fimeia nieputinciosului scriitor al cuvintelnicului.
Batigard – Străjer; băiat tuns la chelii, cu minti multi, cari apari pi şiniva di bătăi; atenţii, nu reuşeşti întotdiauna!
Perji – Poamili din pruni; dicoraţiuni-mozaic pi material moali, di calitatia cuvintelnicului.
Piron – Şuruboi cari şi bati cu şocanu or locu undi trag în gări trenurili.
Tratat – Băiat cari daci vini în bătături la tini îi dai o vodici sau pajini di hărtii pi cari tovarăşii domnului siecretar general al PCM Veronin vor să-l scrii în moldovineşti cu asupritorii di peşti Prit, cari vor să-i romanizezi cu forţa şi cari se va siemna la paşti. La Paştii Cailor.
Dobitoc – Poati fi şi animal – bou, măgar or alşiva din bătături; cretin, idiot, tiembiel ca şel pi cari l-au pus kaghiebiştii di la Moscova să faci cuvintelnic între români.

Pravila lui Vasile Lupu, Iași, 1646

Splendid ! Împărătește ! Continuitatea Leges Bellagines :

Stema lui Vasile Lupu

Drept aceaia și al nostru prea luminat întru creștinătate și dirept întru credință Ioan Vasilie Voevoda, Domnul și Biruitoriul Țărâi Moldovei,

urmând urma celor buni și înțelepți domni, socotind neputința și slăbiciunea acestui loc și împuținarea izvoarălor svintelor scripturi și altor învățături și cunoscând nevoia ce va veni și scădearea asupra oamenilor, ce vor fi lăcuitori în Țara Moldovei,

fiind fără învățătură, vor fi de pururea însătați și lipsiți ca și cum are fi într-un loc secetos fără de apă, și mai vârtos vădzând nedreptățile și asuprealele mișeilor carele fac cei neînvățați și neînțelegători, diregătorii și giudeațele de pre la toate scaunele Moldovei, drept aceaia cu multă osârdie s-au nevoit Măria Sa de-au cercat pre multe țări,

pănă l-au îndireptat Dumnedzău de-au găsit oameni ca aceia, dascali și filosofi, de-au scos den cărți elinești și lătinești toate tocmealele ceale bune și giudeațele celor buni creștini și svinți împărați, carile ca o lumină lumineadză

și arată tot lucrul celor întunecați și proști și neînvățați ca să cunoască strâmbătatea tuturor și să giudece pre direptate: carele să cheamă acmu Pravilele împărătești.

Pravila lui Vasile Lupu

Aceastea înțelepciuni și aceastea învățături ne-au dat și ne-au lăsat noo tuturor rodului românesc, ca să ne fie noo de pururea izvor de viiația în veaci nescădzut și nesvârșit.

Pravila lui Vasile Lupu, Iași, 1646.